Retinopatia diabetică afectează de regulă ambii ochi, riscul de apariție al acestei complicații fiind aflat în strânsă legătură cu durata de evoluție a diabetului și valorile glicemice ale pacientului. Diabeticii care reușesc să își mențină sub control valorile glicemice prin adoptarea unui stil de viață sănătos, pot întârzia apariția modificărilor la nivel ocular sau chiar stopa progresia retinopatiei diabetice.
În prezent este estimat faptul că retinopatia diabetică reprezintă principala cauză de pierdere a vederii la populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 65 de ani care provine din țări bine dezvoltate.
Cauze retinopatie diabetică
Alterarea vaselor de sânge care asigură nutriția necesară retinei are loc la nivelul pereților capilarelor sanguine, modificările structurale de ordin patologic favorizând creșterea permeabilității acestora cu apariția edemului retinian. Edemul retinian la rândul său asociază modificări reologice (ale curgerii laminate a sângelui la nivelul capilarelor) manifestate prin creșterea vâscozității sângelui care favorizează agregarea plachetară și apariția ocluziilor (îngustărilor) vasculare.
Ocluzia vasculară determină ischemie (lipsa aportului de oxigen și nutrienți) la nivelul retinei și determină sinteza anumitor factori de creștere vasculară în încercarea de a genera vase noi de sânge, care să suplinească necesarul de oxigen la nivel ocular. Aceste vase de sânge nou formate prezintă fragilitate crescută și nu pot suplini necesarul de oxigen al retinei determinând în mod invariabil hemoragii preretiniene sau la nivelul corpului vitros cu apariția scăderii acuității vizuale, a proliferărilor de tip fibros, dezlipirii de retină și glaucomului neovascular.
Factori de risc ai retinopatiei diabetice
Toate persoanele cu diabet zaharat de tip I sau II prezintă risc de a dezvolta retinopatie diabetic, mai ales în situațiile în care:
- Diabetul zaharat prezintă evoluție îndelungată;
- Valorile glicemice sunt constant crescute;
- Pacientul asociază hipertensiune arterială;
- Diabetul zaharat este însoțit de hipercolesterolemie (valori crescute ale colesterolului seric) sau dislipidemie;
- Există o sarcină în evoluție; este important de menționat faptul că diabetul gestațional se instalează doar în perioada de sarcină la persoanele de sex feminin non diabetice și nu asociază risc de retinopatie (însa prezintă risc crescut de apariție a diabetului în următorii ani);
- Persoana prezintă antecedente familiale de retinopatie diabetică;
- Pacientul în cauză este de etnie asiatică sau afro americană.
Fumatul, alimentația necorespunzătoare, sedentarismul și hemodializă reprezintă alți factori de risc care predispun la apariția retinopatiei diabetice.
Simptome retinopatie diabetică
Retinopatia diabetică se dezvoltă de-a lungul unor perioade de timp îndelungate (ani) și devine clinic manifestă în stadiile tardive de evoluție ale diabetului zaharat. Principalele stadii de evoluție ale retinopatiei diabetice sunt reprezentate de:
- Retinopatia diabetică neproliferativă;
- Retinopatie diabetică proliferativă;
- Boala oculară diabetică avansată care asociază hemoragii preretiniene și vitreene, proliferări de tip fibros, constituirea de membrane fibrovasculare, dezlipire de retină și glaucom.
Diagnostic retinopatie diabetică
Diagnosticul retinopatiei diabetice este stabilit de către medicul oftalmolog cu ajutorul anamnezei și al examenului clinic amănunțit al pacientului. Anamneza trebuie să cuprindă în mod obligatoriu informații cu privire la boala de fond: tipul de diabet, vechimea patologiei, valorile glicemice și alte manifestări clinice care apar în contextul clinic generat de diabet.
Examenul clinic include utilizarea biomicroscopului pentru vizualizarea în detaliu a structurilor oculare (macula, papila nervului optic, retina, vase de sânge, corpul vitros) și aprecierea gradului de afectare al acestora. Inițial, această investigație se realizează cu pupila nedilatată, însă ulterior pacientului îi sunt administrate picături cicloplegice care determină mărirea pupilei (midriază) și blocarea temporară a mușchiului ciliar al ochiului, în vederea examinării oftalmologice în amănunt. Aceste picături pot determina tulburări temporare ale vederii și sensibilitate la lumină, pacienții fiind îndrumați să evite șofatul și să vină însoțiți la cabinetul medicului oftalmolog.
În funcție de recomandările medicului oftalmolog, după realizarea examinării cu ajutorul biomicroscopului, poate fi necesară fotografierea retinei, tomografia maculei, angiofluorografia retiniană sau ecografia oculară pentru depistarea tuturor complicațiilor oculare datorate diabetului zaharat.
Examenul oftalmologic periodic al pacienților diabetici sau screening-ul pentru retinopatia diabetică trebuie efectuat în conformitate cu recomandările medicului curant la următoarele intervale de timp:
- Diabeticii care nu asociază retinopatie trebuie să efectueze examene oftalmologice regulate odată pe an;
- Pacienții cu diabet de tip 1 prezintă indicație de examinare oftalmologică la 3 până la maxim 5 ani de la debutul patologiei;
- Persoanele cu diabet zaharat de tip II sunt îndrumate să efectueze un examen oftalmologic imediat după diagnosticarea afecțiunii, urmând ca apoi să respecte programul de vizite în conformitate cu indicațiile medicului curant. Persoanele de sex feminin diagnosticate cu diabet zaharat care planifică o sarcină trebuie să fie monitorizate de către medicul oftalmolog la intervale de timp variabile în funcție de stadiul de evoluție al bolii și modificările retiniene asociate.
Tratament retinopatie diabetică
Tratamentul oftalmologic al acestei complicații nu prezintă scop curativ (nu vindecă microangiopatia) însă poate stopa progresia retinopatiei diabetice diminuând riscul de pierdere al vederii datorat modificărilor patologice de la nivel ocular.
Tratamentul oftalmologic al acestui tip de microangiopatie implică utilizarea laserului care stopează procesele de neoformație vasculară prin panfotocoagulare retiniană. Intervalele de timp la care se realizează aceste intervenții sunt stabilite de către medicul oftalmolog în conformitate cu rezultatele obținute și evoluția clinică a pacientului, însă de regulă se efectuează 4 ședințe la interval de câte 1 lună.
Maculopatia diabetică poate beneficia de terapie laser și/sau injecții intravitreene cu substanțe antiinflamatoare și/sau inhibitori ai factorilor de creștere vasculară. Maculopatia diabetică asociată cu tracțiune vitreană și boala oculară diabetică în stadiu evolutiv avansat, necesită vitrectomie pentru prevenirea dezlipirii de retină.
Reducerea riscului de apariție al retinopatiei diabetice implică o serie de măsuri simple reprezentate de:
- Monitorizarea regulată a valorilor glicemice și adaptarea alimentației și a tratamentului insulinic pentru menținerea acestora sub control;
- Respectarea programului de vizite regulate la medicul diabetolog;
- Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale și a valorilor colesterolului;
- Schimbarea stilului de viață prin adoptarea unui regim alimentar echilibrat în conformitate cu recomandările nutriționistului/diabetologului, efectuarea de exerciții fizice zilnice și renunțarea la fumat.