Chisturile retiniene sunt cauzate adesea de scurgeri de lichid din vasele sangvine în urma unor perturbări ale aportului local de sânge. Această modificare este cunoscută sub numele de edem macular chistic și poate duce la pierderea vederii.
Simptome
- imagine distorsionată;
- liniile drepte par ondulate;
- cifrele sau literele par că ies din rând;
- scăderea percepției vizuale a culorilor.
Tipuri de membrane
Gradul 0: Membrană semitransparentă care nu provoacă încrețiri pe retină și permite vizualizarea vaselor de sânge subiacente.
Gradul 1: Membrană semitransparentă care provoacă încrețiri pe retină, dar permite vizualizarea vaseleor de sânge subiacente.
Gradul 2: Membrană care provoacă o încrețire proeminentă pe retină și ascunde vasele de sânge subiacente. Membrana este opacă și albicioasă.
Cauze
Idiopatice - apar la pacienții sănătoși fără antecedente de afecțiuni intraoculare.
Secundare - apar ca urmare a unor intervenții chirurgicale sau afecțiuni oculare precum:
- intervenția chirurgicală de dezlipire a retinei, tratamentul cu laser cu argon sau crioterapie.
- inflamația intraoculară (uveita).
- boli vasculare retiniene (obstrucții venoase)
- traumatisme oculare.
- tumori intraoculare.
- afecțiuni degenerative ale ochiului (retinita pigmentară).
Investigații
În primul rând este necesar să depistăm ce a dus la apariția membranei epiretiniene maculare.
Dacă membrana este de tip secundar, abordăm inițial afecțiunea ce a provocat formarea membranei.
După ce este rezolvată cauza, este necesar să evaluăm dacă îndepărtarea acesteia poate îmbunătăți acuitatea vizuală. De asemenea, înainte de îndepărtarea membranei epiretiniene trebuie evaluat gradul de cataractă al pacientului. La pacienții cu cataractă se recomandă o intervenție chirurgicală combinată de cataractă cu îndepărtarea membranei epiretiniene, pentru a evita o intervenție ulterioară.
Medicul oftalmolog trebuie să fie informat despre istoricul medical al pacientului (tratamente medicamentoase, boli sistemice, traumatisme și boli oculare).
Recomandăm efectuarea unui studiu complet al ochilor, care include:
- Examinarea vederii la distanță și de aproape
- Examenul luminii pupilare și de refracție oculară
- Biomicroscopie cu iluminare directă și retroiluminare pentru studiul corneei, a camerei anterioare oculare, pentru depistarea cataractei și pentru a exclude inflamația oculară
- Tonometrie pentru determinarea presiunii intraoculare
- Studiul fundului de ochi, cu atenție deosebită asupra maculei, pentru a determina gradul membranei epiretiniene
- Examinări pentru a exclude inflamația vitroasă și patologiile retiniene care pot provoca membrane epiretiniene
- Tomografie în coerență optică a maculei pentru confirmarea diagnosticului, determinarea formei și a grosimii membranei epiretiniene, excluderea edemului macular chistic și evaluarea straturilor retiniene
- Angiografia cu fluoresceină. În unele cazuri poate fi necesară completarea studiului cu acest test pentru a exclude alte afecțiuni ale retinei
În majoritatea cazurilor, studiul complet este foarte important pentru a stabili dacă îndepărtarea membranei poate îmbunătăți vederea pacientului.
În cazul unei intervenții combinate de cataractă cu îndepărtarea membranei retiniene, recomandăm biometrie cu ultrasunete sau interferometrie pentru keratometrie și măsurarea lungimii axiale. Cu ajutorul acestor măsurători stabilim puterea lentilei intraoculare necesară pacientului.
Ce este biometria oculară?
Biometria oculară reprezintă o ramură a tehnologiei oftalmologice care implică măsurători precise ale diferitelor structuri ale ochiului. Acest proces este esențial în planificarea intervențiilor chirurgicale de cataractă, în evaluarea pacienților pentru lentile de contact și în diagnosticarea diverselor afecțiuni oculare. Prin utilizarea biometriei oculare, medicii pot obține informații detaliate despre lungimea axială a ochiului, profunzimea camerei anterioare, grosimea cristalinului și curburile corneene.
Tratament
- pacienților cu deficiență vizuală simptomatică;
- pentru a preveni pierderea progresivă a vederii.
- îmbunătățirea vederii pacientului
- evitarea unei intervenții ulterioare pe fondul evoluției cataractei, fapt întâlnit frecvent la pacienții cu un anumit grad de cataractă sau cu vârsta mai mare de 60 de ani. Tratarea cataractei permite, de asemenea, corectarea oricărei erori de refracție.