Simptome
- pierderea vederii centrale și imagini distorsionate la un ochi;
- o pată gri sau un punct orb în vederea centrală;
- dificultate crescută la citire.
Tipuri de gaură maculară
Gradul 1: Se detectează o detașare a zonei foveale a retinei, fără un orificiu retinian.
Gradul 2: Se detectează un orificiu mic în zona foveală.
Gradul 3: Mărimea găurii este mai mare de 400 microni.
Gradul 4: Orificiul este asociat cu o detașare posterioară a vitrosului (gelul dintre cristalin și retină).
Cauze
Idiopatice - cel mai frecvent întâlnite. Apar la pacienții sănătoși, fără alte afecțiuni oculare.
Secundare - legate de alte afecțiuni oculare, precum:
- Miopia. Pacienții cu miopie mare (dioptrii > 9) prezintă un risc mai mare de a dezvolta o gaură maculară cauzată de caracteristicile anatomice ale ochiului miopic.
- Traumatisme oculare.
- Inflamația cronică a maculei, edem macular chistic cronic secundar, intervenții chirurgicale intraoculare, modificări vasculare retiniene etc.
Diagnostic
Pentru un diagnostic corect este nevoie să identificăm cauza. Dacă aceasta este de tip secundar, gaura maculară trebuie abordată în comun cu afecțiunea care a provocat-o.
Înainte de a trata gaura maculară, se evaluează și gradul de cataractă al pacientului. La pacienții cu cataractă se recomandă intervenția chirurgicală combinată. Astfel se evită o posibilă intervenție ulterioară.
De asemenea se ia în considerare și istoricul medical al pacientului (tratament medicamentos, patologii sistemice, traumatisme, afecțiuni oculare).
Recomandăm efectuarea unui studiu complet al ochilor, care include:
- Examinarea vederii la distanță și de aproape
- Examenul luminii pupilare și de refracție oculară
- Biomicroscopie cu iluminare directă și retroiluminare pentru studiul corneei, a camerei anterioare oculare, pentru depistarea cataractei și pentru a exclude inflamația oculară
- Tonometrie pentru determinarea presiunii intraoculare
- Studiul fundului de ochi, cu atenție deosebită asupra maculei, pentru determinarea gradului găurii maculare. De asemenea, este foarte important să excludem inflamația vitroasă și să verificăm în profunzime retina.
- Tomografie în coerență optică a maculei pentru confirmarea diagnosticului, determinarea formei și a dimensiunii găurii maculare, excluderea edemului macular chistic și evaluarea straturilor retiniene.
- Angiografia cu fluoresceină. În unele cazuri poate fi necesară completarea studiului cu acest test pentru a exclude alte afecțiuni ale retinei.
- Biometrie cu ultrasunete sau interferometrie pentru keratometrie și măsurarea lungimii axiale. Cu ajutorul acestor măsurători stabilim puterea lentilei intraoculare necesară pacientului în cazul intervenției combinate pentru cataractă și gaură maculară.
- Evaluarea endoteliului corneean cu lampă cu fantă și prin numărarea celulelor endoteliale.
Tratament
Intervenția chirurgicală pentru tratarea găurii maculare are ca scop:
- îmbunătățirea acuității vizuale la pacienții cu deficiență vizuală simptomatică;
- evitarea pierderii progresive a vederii.
Tratarea cataractei are ca scop:
- îmbunătățirea vederii pacientului;
- evitarea unei intervenții ulterioare pe fondul evoluției cataractei, lucru frecvent întâlnit la pacienții cu un anumit grad de cataractă și cu vârsta mai mare de 60 de ani;
- corectarea oricărei erori de refracție.
Monitorizarea
Pacienții cu găuri maculare de gradul 2, 3 și 4 necesită, în general, intervenții chirurgicale.
Pacienții care nu necesită intervenție chirurgicală trebuie să efectueze un control la fiecare 6 luni și să urmeze o automonitorizare la domiciliu cu ajutorul grilei Amsler.
Dacă observă modificări în calitatea vederii sau dacă observă că liniile drepte par curbate, pacienții trebuie să vină la controlul oftalmologic înainte de data programată pentru controlul de monitorizare.
La fiecare control se va urmări dacă există modificări ale acuitatății vizuale și se va efectua un OCT macular pentru a verifica dacă există progresie în gradul găurii maculare.