Care sunt cauzele conjunctivitei
Cauzele implicate în mod frecvent în apariția conjunctivitelor la nou-născuți includ:
- Infecția genitală cu Chlamydia trachomatis transmisă de la mamă la făt în timpul sarcinii și nașterii; în anumite situații, infecția se poate produce încă dinaintea nașterii, odată cu ruperea sacului amniotic, care permite ascensionarea germenului de la nivelul tractului genital al mamei.
- Neisseria gonorrhoeae poate cauza conjunctivită gonococică la nou-născut prin contaminarea acestuia în timpul nașterii dacă mama prezintă o infecție cu transmitere sexuală cu acest patogen; simptomatologia conjunctivitei gonococice se poate instala după o perioadă de 2-5 zile de la naștere și prezintă potențial de evoluție nefavorabilă, care include bacteriemie sau meningită gonococică a nou-născutului.
- Substanțele chimice conținute de picăturile oftalmice utilizate pentru prevenirea infecțiilor oculare la nou-născuți pot determina în anumite situații iritații ale conjunctivei la această categorie de vârstă; conjunctivita chimică poate prezenta o perioadă de evoluție cuprinsă între 24 și 36 de ore și în marea majoritate a situațiilor asociază manifestări clinice ușoare.
- Obstrucția congenitală parțială sau completă a căilor lacrimale; la nou-născuți și sugari, cea mai frecventă cauză de obstrucție a canalului lacrimal este reprezentată de incapacitatea țesutului de acoperire situat la capătul distal al ductului lacrimal de a se deschide în timpul delivrenței sau imediat după naștere, mecanism patologic care întrerupe drenajul fiziologic al lacrimilor și predispune la apariția conjunctivitei.
Conjunctivita virală la copii și adulți este determinată frecvent de agenți patogeni virali cu tropism respirator sau digestiv care evoluează cu simptomatologie specifică, însă există și forme de conjunctivită asociate cu infecție herpetică sau cu virusul varicelo-zosterian mai puțin întâlnite în practica oftalmologică.
Conjunctivita alergică apare datorită unei sensibilizări la anumiți alergeni, cum ar fi polenul, penele, anumite alimente sau substanțe medicamentoase, fiind mai des întâlnită la persoanele care prezintă teren atopic (predispoziție la alergii).
Factori de risc conjunctivită
Principalii factori de risc implicați în apariția conjunctivitei la nou-născuți sunt reprezentați de infectiile bacteriene sau virale ale mamei care pot fi transmise copilului la naștere, ruperea prematură a membranelor, utilizarea topicelor antimicrobiene cu efect iritant în primele zile de viață sau obstructia ductelor lacrimale.
Conjunctivita la copiii mai mari și adulți de cauză virală sau bacteriană poate fi transmisă prin contact direct cu bolnavul, dar și prin intermediul mâinilor, hainelor, prosoapelor sau fețelor de pernă contaminate cu secrețiile acestuia. Acest tip de conjunctivită bacteriană este foarte contagios, astfel încât se recomandă retragerea persoanei din colectivitatea creșei sau grădiniței la care este înscrisă sau de la locul de muncă, datorită riscului crescut de transmitere a infecției la o persoană sănătoasă.
Practicarea înotului în apă contaminată a piscinelor și utilizarea necorespunzătoare a prosoapelor reprezintă alți factori de risc implicați în apariția conjunctivitelor la persoanele care desfășoară astfel de activități. Purtarea lentilelor de contact colorate sau ale celor pentru corecția viciilor de refracție crește riscul de apariție al conjunctivitelor în cazul în care acestea nu sunt schimbate regulat conform instrucțiunilor producătorului, sunt depozitate necorespunzător sau sunt aplicate fără igienizarea corectă în prealabil a mâinilor.
Diagnosticul de conjunctivită
Diagnosticul de conjunctivită este stabilit de către medicul oftalmolog, neonatolog sau pediatru, cu ajutorul informațiilor obținute din anamneză și examenul clinic al pacientului.
Medicul curant suspectează o conjunctivită virală în cazul în care pacientul asociază manifestări clinice sugestive pentru o infecție respiratorie sau răceală, iar secrețiile conjunctivale prezintă aspect apos.
Conjunctivita bacteriană evoluează cu secreții oculare purulente, de consistență vâscoasă, galben-verzuie, care pot fi însoțite uneori de infecții concomitente ale urechii. Conjunctivitele alergice afectează ambii ochi, sunt însoțite de prurit accentuat și se manifestă mai frecvent în perioadele din an asociate cu încărcătura atmosferică crescută de polen, care predispune la alergii de tip respirator.
Diagnosticul etiologic al afecțiunii necesită efectuarea unor investigații de laborator care includ în mod uzual examenul bacteriologic, virusologic și citologic al secrețiilor conjunctivale.
Tratamentul conjunctivitei
Tratamentul conjunctivitei la copii și adulți de cauză bacteriană este etiologic și are ca scop îndepărtarea agentului care îi generează apariția prin administrarea de picături oftalmice sau unguente cu antibiotic în conformitate cu susceptibilitatea (sensibilitatea la antibioterapice) germenului patogen.
Tratamentul local pe bază de picături sau topice cu antibiotice se aplică de obicei la nivelul ambilor ochi, însă este recomandată utilizarea de dispensere diferite pentru ochiul bolnav și cel sănătos, în vederea prevenirii diseminării agentului bacterian. Curățarea blândă a ochilor presupune îndepărtarea crustelor formate cu ajutorul unei comprese sterile umezite în ser fiziologic prin mișcări unidirecționale de la baza nasului spre exteriorul ochiului.
Conjunctivitele bacteriene care asociază risc de evoluție nefavorabilă (ulcerații ale corneei) și manifestări de tip sistemic datorate răspândirii bacteriei la nivelul altor organe și sisteme ale corpului, beneficiază de antibioterapie orală sau parenterală instituită în conformitate cu indicațiile medicului neonatolog/pediatru.
Conjunctivitele virale prezintă evoluție autolimitată și se remit spontan după o evoluție de câteva zile fără a necesita instituirea de tratament specific. Conjunctivitele care apar în urma acțiunii iritante ale unui agent chimic se remit după o evoluție care poate fi cuprinsă între 24 și 36 de ore de la contactul inițial cu substanța nocivă.
Tratamentul conjunctivitei alergice implică administrarea de antihistaminice și vasoconstrictoare sub formă de picături oftalmice, însă în majoritatea cazurilor, simptomatologia dispare după încetarea expunerii la alergenul din aerul atmosferic.
Principalele metode de prevenție ale conjunctivitei sunt reprezentate de:
- Diagnosticarea și tratarea din timp a infecțiilor bacteriene genitale ale mamei pentru a preveni transmiterea acestora la copil în timpul nașterii;
- Spălarea riguroasă a mâinilor cu apă și săpun înainte și după atingerea ochiului afectat în timpul aplicării lentilelor de contact;
- Utilizarea de comprese sterile individuale pentru fiecare ochi în parte în timpul masajului canalelor lacrimale obstrucționate (pentru a preveni diseminarea agentului bacterian de la ochiul bolnav la cel sănătos);
- Igienizarea corespunzătoare prin spălare la temperatură înaltă a prosoapelor, fețelor de pernă și batistelor utilizate de către pacient pentru a preveni transmiterea infecției la alți membri ai familiei;
- Retragerea din colectivitate a persoanelor care prezintă conjunctivită până la remiterea simptomatologiei.