Ce risc ai de a dezvolta degenerescență maculară?

Degenerescența maculară este o boală oculară care afectează macula, parte a retinei responsabilă pentru vederea centrală clară. Vârsta reprezintă un factor de risc pentru degenerescența maculară, însă nu este singurul: factorul genetic are și el un rol foarte important în evaluarea riscului de a dezvolta această afecțiune. Află din acest material mai multe detalii despre degenerescența maculară și implicit, despre riscul pe care îl ai.

În principal, degenerescența maculară este o boală a ochilor legată de vârstă. Aceasta poate să apară fie la un ochi, fie la ambii ochi. Pe măsură ce îmbătrânim, structura și funcția ochiului se degradează progresiv și apare o afectare a vederii centrale.

Tocmai de aceea, potrivit studiilor și experienței clinice, rata incidenței pentru această afecțiune crește semnificativ după vârsta de 50 de ani. Netratată, degenerescența maculară poate duce la o pierdere a vederii.

Factorul genetic și degenerescența maculară
Factorii genetici joacă un rol esențial în dezvoltarea afecțiunii. Persoanele cu rude de gradul întâi care au această boală au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta degenerescență maculară.

Este nevoie de atenție sporită și în ceea ce privește alimentația zilnică pentru a reduce riscul de apariție a degenerescenței maculare. O dietă săracă în antioxidanți și bogată în grăsimi saturate poate accelera deteriorarea oculară.

Luteina și zeaxantina se regăsesc în alimente precum spanac, kale, porumb, ouă, ardei grași, dovleac.

Cât despre acizii grași Omega-3, aceștia contribuie la menținerea structurii și funcției celulelor din retină. Alimente cu un conținut ridicat de omega 3 sunt somonul, sardinele, macroul, semințe de in și ulei de in, precum și nucile.

Includerea regulată a acestor alimente în dietă poate ajuta la îmbunătățirea sănătății ochilor și la reducerea riscului de afecțiuni precum degenerescența maculară.

În concluzie, dietele și stilurile de viață diferite pot influența, de asemenea, prevalența degenerescenței maculare. Dieta occidentală, care poate fi mai bogată în grăsimi saturate și mai săracă în antioxidanți comparativ cu alte diete, poate contribui la riscul crescut observat în populațiile caucaziene.

Potrivit studiilor, caucazienii sunt mai predispuși să dezvolte degenerescența maculară decât alte rase. Cercetările au identificat anumite variații genetice care sunt asociate cu un risc crescut de degenerescență maculară, și aceste variații sunt mai frecvente la populațiile de origine europeană. Genele implicate includ cele legate de sistemul imunitar și de procesele inflamatorii, precum și genele care reglează sănătatea și funcționarea retinei.

Expunerea prelungită la razele UV și la lumina albastră de la ecrane poate crește riscul de deteriorare a retinei.

Sunt cercetări care arată faptul că populația caucaziană are în general o pigmentație mai scăzută în ochi comparativ cu alte rase. Pigmentul mai scăzut poate oferi mai puțină protecție împotriva radiațiilor ultraviolete și a luminii albastre, care sunt factori de risc pentru deteriorarea maculară. Ochii mai deschiși la culoare pot absorbi mai multă lumină, ceea ce poate duce la un stres oxidativ crescut și deteriorarea țesuturilor sensibile din ochi.

Femeile pot avea un risc ceva mai mare de a dezvolta această boală, posibil din cauza speranței mai mari de viață pe care o au.

Sunt anumite boli, precum hipertensiunea arterială și obezitatea sunt asociate cu un risc crescut de degenerescență maculară.

Hipertensiunea arterială sau tensiunea arterială crescută afectează circulația sanguină în tot corpul, inclusiv în ochi, unde poate influența negativ funcția și sănătatea retinei. Un flux sanguin adecvat este esențial pentru sănătatea retinei, iar perturbările acestuia pot contribui la debutul sau progresia degenerescenței maculare. Studiile au arătat că hipertensiunea poate accelera deteriorarea vasculară a ochiului și poate mări riscul de formă umedă a degenerescenței maculare, care implică creșterea anormală a vaselor de sânge sub maculă.

Obezitatea, pe de altă parte, este legată de inflamație cronică și stres oxidativ în corp, care pot afecta și sănătatea ochilor. Grăsimea excesivă poate contribui la stări inflamatorii care, în timp, pot duce la deteriorarea țesuturilor din ochi, inclusiv a celor din retină. Mai mult, obezitatea este adesea asociată cu alte condiții de sănătate, cum ar fi diabetul și sindromul metabolic, care sunt, de asemenea, factori de risc pentru degenerescența maculară.

Persoanele care sunt fumătoare prezintă un risc mai ridicat pentru degenerescență maculară. Potrivit unor studii, fumatul dublează dublând șansele de dezvoltare a degenerescenței maculare.
Prin înțelegerea și gestionarea acestor factori de risc, persoanele pot lua măsuri preventive pentru a reduce șansele de a dezvolta degenerescență maculară. Controlul regulat la oftalmolog este esențial pentru detectarea timpurie și managementul eficient al bolii.

Poate fi tratată degenerescența maculară?

Afecțiunea poate fi diagnosticată printr-o serie de teste, care includ și testul Amsler. La ora actuală, nu există soluție definitivă pentru tratarea degenerescenței maculare. Dacă nu este tratată însă, degenerescența maculară duce la pierderea vederii centrale. Soluțiile de tratament disponibile pot doar încetini sau opri evoluția acesteia.

Tratamentul uzual pentru DMLV este medicamentos și numai în unele cazuri excepționale, în care nu se obține un răspuns favorabil procedurii obișnuite, se poate lua în considerare intervenția chirurgicală.

Programează-te acum pentru o consultație la Dr. Mrini Eye Hospital. Echipa noastră de medici oftalmologi este pregătită să vă ofere cele mai eficiente soluții de tratament pentru degenrescență maculară